Importanța testării și identificării defectelor software – calitatea nu e negociabilă!

Testarea software este esențială pentru a asigura încrederea clienților în produsele tehnologice livrate de o companie care concepe și produce astfel de programe. Fiecare aplicație mobilă, platformă web și sistem IT complex depinde de verificări riguroase pentru a funcționa corect după livrare.

Calitatea software face diferența dintre o experiență bună și una frustrantă, între succes și eșec. Profesioniștii QA (Quality Assurance) și testerii IT sunt esențiali pentru a asigura o experiență digitală de calitate în exploatarea produselor software.

Dar ce este, de fapt, testarea software? În acest articol ne propunem să pătrundem în detaliile acestui domeniu de o importanță substanțială în procesul de dezvoltare software la comandă pentru aplicații enterprise și nu numai.

Rezumat

1. Testarea software este esențială pentru calitatea produselor digitale, reducând riscurile, costurile și problemele care pot apărea după lansare.
2. Rolurile de QA și tester IT sunt complementare, incluzând prevenirea defectelor, verificarea funcționalităților și colaborarea strânsă cu echipele de dezvoltare.
3. Există numeroase tipuri de testare, organizate după nivel (unitară, integrare, sistem, acceptanță) și după scop (funcțională vs. non-funcțională).
4. Testarea manuală și testarea automată se completează, fiind necesară o strategie mixtă pentru eficiență maximă, acoperire largă și detectarea problemelor subtile.
5. Testerii lucrează cu scenarii practice complexe, precum validări de formulare, fluxuri de autentificare, testare UI pe multiple dispozitive, verificări de API și integritate a datelor.

Cuprins

• Ce este testarea software și de ce este importantă
• Rolul de QA manual tester și rolul de software test engineer sau tester IT în dezvoltarea de software
  • Rolul de QA vs rolul de tester IT în cadrul echipelor de dezvoltare software
  • Responsabilitățile unui QA și ale unui tester IT
  • Diferențe dintre testerii începători și cei seniori
• Tipuri de testare software
  • Clasificarea tipurile de testare software după nivelul de testare
  • Tipurile de testare software după tipul de verificare
• Testare manuală vs testare automată
  • Testarea software manuală
  • Testarea software automată
  • Strategii de testare eficiente
• Tehnici de testare – white box și black box
  • Testarea white box
  • Testarea black box
  • Strategii de alegere între testarea white box și cea black box
• Ce face concret un tester IT: exemple practice de scenarii de testare și identificare a erorilor în aplicații
  • Scenarii practice verificare software
  • Pregătirea unui tester IT
• Instrumente și tehnologii pentru testare software
  • Instrumente pentru testarea software propriu-zisă
  • Instrumente de gestionare a testării software

Ce este testarea software și de ce este importantă?

Testarea software este un proces sistematic de evaluare a unei aplicații pentru a vedea dacă îndeplinește cerințele și funcționează conform așteptărilor. Este mai mult decât o simplă căutare de erori: este vorba despre o disciplină complexă care asigură utilizatorii finali că produsele digitale sunt sigure, fiabile și ușor de folosit.

Verificarea software înseamnă rularea controlată a unui program pentru a găsi defecte software înainte ca utilizatorii să le întâmpine. Costul remedierii unei erori crește cu fiecare etapă a dezvoltării: o problemă găsită în faza de design poate costa de 100 de ori mai puțin decât aceeași problemă descoperită după lansare.

Calitatea software nu înseamnă doar lipsa defectelor software, ci și performanță, securitate, usability și compatibilitate. Un software de calitate trebuie să funcționeze corect în diverse condiții, să reziste la atacuri și să fie intuitiv. Importanța testării este evidentă când ne gândim la impactul defectelor software asupra afacerilor.

Consecințele pot fi devastatoare, de la pierderi financiare la daune de reputație. Investiția în testare este o asigurare împotriva riscurilor majore. Prin urmare, testarea software este o componentă vitală a ciclului de dezvoltare, asigurând că produsul final este de înaltă calitate și satisface nevoile utilizatorilor.

Rolul de QA manual tester și rolul de software test engineer sau tester IT în dezvoltarea de software

Quality Assurance (QA) este mai mult decât o simplă testare a produsului: este vorba despre o veritabilă filosofie de prevenire a defectelor software încă din fazele inițiale. În cadrul mai larg al transformării digitale, rolurile de QA și de tester IT capătă o importanță tot mai mare.

Rolul de QA vs rolul de tester IT în cadrul echipelor de dezvoltare software

• Un specialist QA contribuie la îmbunătățirea proceselor și la crearea unei culturi a calității.
• Rolul unui software test engineer sau tester IT este esențial. El nu este doar un „cautător sau identificator de bug-uri”, ci un partener strategic care colaborează cu dezvoltatorii, analiștii și managerii pentru a asigura că produsul final corespunde viziunii inițiale, fie că este vorba de dezvoltare software la comandă sau de alte tipuri de proiecte.

Responsabilitățile unui QA și ale unui tester IT

Un QA software tester trebuie să înțeleagă arhitectura sistemului, să anticipeze scenariile de utilizare și să gândească din perspectiva utilizatorului. Responsabilitățile sale includ:

• Analiza cerințelor și planificarea testării: Testerii analizează documentația, inclusiv specificațiile pentru aplicații enterprise, și identifică riscurile potențiale. Ei creează strategii de testare care acoperă toate aspectele funcționale și non-funcționale.
• Proiectarea și executarea testelor: Testerii creează scenarii detaliate care simulează utilizarea reală a produsului. Ei execută teste manuale și dezvoltă scripturi automate pentru testele repetitive.
• Identificarea și documentarea defectelor software: Testerii investighează cauzele, reproduc scenariile și furnizează informații detaliate pentru a ajuta dezvoltatorii să rezolve problemele rapid.
• Colaborarea interdisciplinară: Testerii facilitează comunicarea între echipe, traducând cerințele tehnice și asigurându-se că toți înțeleg obiectivele de calitate.
• Îmbunătățirea continuă a proceselor: Testerii propun optimizări ale proceselor de dezvoltare și testare, contribuind la eficiența echipei.

Diferențe dintre testerii începători și cei seniori

În metodologiile agile de business, testerul IT este integrat în echipe multifuncționale, participând la planificarea sprint-urilor și la definirea criteriilor de acceptanță.

Diferența dintre un tester junior și unul senior este dată de capacitatea de a gândi strategic, de a anticipa problemele și de a contribui la viziunea pe termen lung a produsului.

Un tester experimentat protejează calitatea tehnică, experiența utilizatorului și reputația companiei. În continuare, vom explora diversele tipuri de testare software, fiecare având un rol specific în asigurarea calității.

Tipuri de testare software

Diversitatea tipurilor de testare reflectă complexitatea sistemelor software. Fiecare tip servește un scop specific și contribuie la o imagine completă a calității. Înțelegerea lor este esențială.

Testarea manuală este fundamentală, permițând explorarea intuitivă a aplicației și identificarea problemelor care ar putea scăpa testelor automatizate. Este indispensabilă pentru evaluarea experienței utilizatorului, a aspectelor vizuale și a fluxurilor complexe.

Testarea automată a revoluționat industria prin capacitatea de a executa mii de teste rapid, asigurând consistența și repetabilitatea. Automatizarea este valoroasă pentru testele de regresie, unde aceleași verificări trebuie efectuate după fiecare modificare a codului.

Clasificarea tipurile de testare software după nivelul de testare

• Testarea unitară se concentrează pe cele mai mici componente, verificând că fiecare funcție se comportă conform specificațiilor. Deși este responsabilitatea dezvoltatorilor, testerii trebuie să înțeleagă aceste teste.
• Testarea de integrare verifică modul în care componentele colaborează. Aceasta poate fi abordată incremental sau prin integrarea simultană a tuturor componentelor.
• Testarea de sistem evaluează produsul complet în condiții care simulează mediul de producție. Se verifică funcționalitatea, performanța, securitatea și compatibilitatea.
• Testarea de acceptanță este validarea finală din perspectiva utilizatorului, confirmând că sistemul îndeplinește cerințele și este gata de lansare.

Tipurile de testare software după tipul de verificare

Din perspectiva tipului de verificare, există testare funcțională și non-funcțională.

• Testarea funcțională se concentrează pe ceea ce face sistemul.
• Testarea non-funcțională evaluează cum funcționează sistemul, incluzând performanța, securitatea, nivelul de exploatare (usability) și scalabilitatea.

Testarea de performanță este importantă, deoarece utilizatorii au așteptări mari privind viteza și responsivitatea aplicațiilor. Aceasta include teste de încărcare, stres și volum. În continuare, vom compara testarea manuală cu cea automată, analizând avantajele și dezavantajele fiecăreia.

Testare manuală vs testare automată

Discuția despre testarea manuală și cea automată ar trebui să se concentreze pe modurile în carepot fi combinate pentru a maximiza eficiența. Fiecare are puncte forte și limitări.

Testarea software manuală

Testarea manuală este bună în scenariile care necesită judecată umană, creativitate și atenție la detalii. Un QA manual tester poate identifica probleme de usabilitate sau comportamente neașteptate care ar scăpa unui script automatizat. Este indispensabilă pentru testarea exploratorie.

Flexibilitatea testării manuale permite adaptarea rapidă la schimbări. Când cerințele se modifică frecvent sau când aplicația este în fazele inițiale, testarea manuală oferă agilitatea necesară.

Testarea software automată

Testarea automată este excelentă prin consistență, viteză și capacitatea de a executa teste complexe fără erori umane. Scripturile automate pot rula de multe ori, oferind feedback rapid și asigurând că modificările nu introduc regresii.

Investiția inițială în automatizare poate fi mare, dar se amortizează rapid în proiectele cu cicluri lungi sau cu cerințe frecvente de testare de regresie. Automatizarea este valoroasă pentru testele care trebuie executate în multiple medii.

Strategii de testare eficiente

Cea mai eficientă strategie combină ambele abordări. Testarea manuală se concentrează pe aspectele care necesită intuiția umană, iar testarea automată preia sarcinile repetitive și testele de regresie.

Un QA manual tester știe când să automatizeze și când să păstreze testarea manuală. Decizia se bazează pe stabilitatea funcționalității, frecvența testului, complexitatea scenariului și resursele disponibile. În continuare, vom explora tehnicile de testare white box și black box, două abordări fundamentale în asigurarea calității software.

Tehnici de testare – white box și black box

Tehnicile de testare white box și black box sunt două filosofii fundamentale, fiecare oferind perspective unice asupra calității. Înțelegerea lor este esențială.

Testarea white box

Testarea white box, sau structurală, oferă testerului acces complet la codul sursă și la arhitectura internă. Această transparență permite o analiză detaliată a fluxurilor de execuție și a acoperirii codului. Testerul poate identifica zone neacoperite și probleme de eficiență sau securitate.

Avantajele testării white box includ capacitatea de a crea teste precise, de a măsura acoperirea testelor și de a identifica cod mort. Este valoroasă în testarea unitară și în identificarea vulnerabilităților.

Testarea black box

Testarea black box adoptă perspectiva utilizatorului, tratând sistemul ca pe o entitate opacă. Testerul se concentrează pe relația dintre intrări și ieșiri, verificând dacă sistemul produce rezultatele așteptate. Această abordare simulează experiența utilizatorului.

Forța testării black box este capacitatea de a evalua sistemul din perspectiva utilizatorului, fără a fi influențată de implementare. Poate descoperi probleme de usabilitate și erori în logica de business.

Strategii de alegere între testarea white box și cea black box

În practică, cele mai eficiente strategii combină ambele tehnici într-o abordare hibridă numită grey box testing. Această metodă permite testerului să beneficieze de ambele perspective.

Bug testing-ul necesită o abordare sistematică și documentată. Identificarea defectelor software este doar primul pas; la fel de important este procesul de reproducere, documentare și comunicare a problemelor. Un raport de bug eficient trebuie să conțină pașii de reproducere, rezultatul așteptat, severitatea problemei și impactul asupra utilizatorului.

Alegerea între testarea white box și black box depinde de obiectivele testării, de resursele disponibile și de faza dezvoltării. În fazele inițiale, testarea black box poate fi mai practică. Pe măsură ce sistemul maturizează, testarea white box devine mai valoroasă. În continuare, vom explora cum poți deveni un tester IT de succes, analizând competențele și pregătirea necesare.

Ce face concret un tester IT: exemple practice de scenarii de testare și identificare a erorilor în aplicații

În activitatea de QA testing, eficiența nu vine doar din instrumentele folosite, ci mai ales din modul în care testezi aplicația în situații reale. Mai jos sunt câteva exemple practice care reflectă modul în care un tester software experimentează, validează și identifică defecte în aplicații moderne.

Scenarii practice verificare software

• Unul dintre cele mai importante zone ale unei aplicații este secțiunea de formulare.

Aici apar cel mai des probleme, fie din cauza validărilor incomplete, fie din cauza datelor introduse greșit de utilizatori. Un tester verifică atât scenariile pozitive – când toate datele sunt corecte – cât și scenariile negative.

De exemplu, introducerea unui email greșit, precum „abc@”, și apăsarea butonului de trimitere poate evidenția un mesaj de eroare incorect sau chiar lipsa unui sistem de validare în backend.

• Un alt punct critic îl reprezintă fluxurile de autentificare.

Testarea corectă a login-ului include verificarea credentialelor valide, a celor invalide, a blocării după multiple încercări eșuate sau a funcției de resetare a parolei. Situațiile în care un link de resetare nu expiră sunt mai frecvente decât pare și reprezintă un defect major.

• Comportamentul aplicației pe diferite dimensiuni de ecran este la fel de important.

Un tester verifică modul în care UI-ul se adaptează pe telefoane, tablete și desktop. Rotația telefonului din portret în landscape poate dezvălui elemente care se suprapun, text tăiat sau butoane ce devin inaccesibile.

• Un rol esențial în activitatea de QA îl are și testarea API-urilor.

Prin trimiterea de request-uri valide și invalide, testerul verifică atenția backend-ului la date, codurile de răspuns și structura JSON. Un exemplu simplu este testarea unui endpoint cu un ID invalid, cum ar fi -1, pentru a verifica dacă serverul întoarce corect un cod 400 sau 404. Descoperirea unui 200 „OK” în astfel de situații indică o problemă serioasă în gestionarea erorilor.

• Nu în ultimul rând, integritatea datelor face parte din scenariile esențiale ale unui QA.

Indiferent că este vorba despre crearea, modificarea sau ștergerea unor entități, testerul trebuie să observe cum sunt reflectate aceste schimbări în interfață și în baza de date. Un exemplu uzual este ștergerea unui obiect și reîncărcarea paginii. Dacă acel obiect încă apare în listă, problema poate proveni din cache sau dintr-un defect al backend-ului.

Aceste scenarii sunt doar o parte dintre verificările de bază pe care un QA tester le aplică într-un proiect. În practică, fiecare aplicație necesită o combinație diferită de teste funcționale, tehnice și exploratorii, însă abordarea sistematică și atenția la detalii rămân constante.

Pregătirea unui tester IT

Calea către o carieră de succes ca tester IT în România necesită o combinație de competențe tehnice, abilități analitice și înțelegere a proceselor de business. Industria IT oferă oportunități excelente, dar competiția este intensă.

Fundamentele tehnice sunt baza expertizei unui tester IT. Înțelegerea arhitecturilor software, a bazelor de date, a rețelelor și a sistemelor de operare este esențială. Nu este necesar să fii programator, dar cunoștințele de bază în limbaje precum SQL, Python sau Java ajută.

• Gândirea analitică și atenția la detalii sunt caracteristici definitorii. Capacitatea de a descompune probleme complexe, de a identifica dependențele și de a anticipa scenariile de eșec diferențiază un tester excepțional. Această abilitate se dezvoltă prin practică și studiu.
• Competențele de comunicare sunt cruciale. Capacitatea de a explica probleme tehnice, de a colabora eficient și de a documenta clar procesele poate face diferența între succes și eșec.
• Pregătirea formală prin cursuri și certificări precum ISTQB oferă o bază teoretică solidă și credibilitate. Aceste programe acoperă metodologiile standard și cele mai bune practici.
• Experiența practică este cea mai valoroasă. Participarea la proiecte open source, crearea unui portofoliu personal și contribuția la comunități online demonstrează pasiunea. Multe companii oferă internship-uri sau poziții junior.
• Dezvoltarea continuă este esențială. Tehnologiile noi și instrumentele de automatizare apar constant, iar un tester de succes trebuie să rămână la curent. Participarea la conferințe și workshop-uri facilitează actualizarea cunoștințelor.

Specializarea în anumite domenii poate oferi avantaje competitive. Testarea aplicațiilor mobile, securitatea cibernetică, testarea performanței sau automatizarea avansată sunt domenii valoroase.

În concluzie, testarea software nu este doar o etapă tehnică din procesul de dezvoltare, ci un mecanism esențial prin care companiile se asigură că produsul final funcționează corect, este stabil și oferă o experiență de utilizare sigură și coerentă. Un QA bine pregătit anticipează scenarii reale, pune presiune pe aplicație acolo unde utilizatorii nu o fac și identifică riscuri înainte ca acestea să devină probleme în producție. Indiferent de metodă – testare manuală, automatizată sau validări de API-uri – calitatea rămâne rezultatul unei abordări riguroase, orientate către prevenție și perfecționare continuă.